Coronarografia

Află toate detaliile despre principala investigație utilizată în stabilirea diagnosticului de boală cardiacă ischemică.

Coronarografia este investigația principală utilizată în stabilirea diagnosticului de boală cardiacă ischemică, identificând severitatea și extinderea leziunilior arterelor coronare. După efectuarea coronarografiei, coroborând datele clinice și paraclinice, medicul intervenționist stabilește împreună cu echipa de medici care îngrijește pacientul cea mai bună opțiune terapeutică pentru pacient (tratament medical, revascularizare intervențională sau chirurgicală).

Etapele procedurii

Coronarografia se desfășoară în sala de Angiografie și Cateterism dotată cu angiograf Philips de ultima generație, durează în medie 20-45 minute și presupune următorii pași:

  • pacientul nemâncat, bine hidratat cu 12-24 ore anterior, ajunge în sala de cateterism, se pregătește abordul femural, radial, rar brahial, apoi este acoperit cu un câmp steril
  • medicul intervenționist stabilește abordul vascular și injectează inghinal/la încheietura mâinii în funcție de tipul de abord, soluție anestezică cu efect local, pacientul fiind conștient, continuu monitorizat și colaborând permanent cu medicul intervenționist și cu asistentele din sală
  • se obține abordul arterial prin introducerea unei teci (un tub scurt care menține calea arterială deschisă) prin care se introduc sub control radioscopic, sonde de diagnostic cu design special pentru intubarea celor două origini de artere coronare dreapta și stânga. Pe aceste sonde se injectează substanța de contrast care umple arterele coronare obținându-se scurte filme pe baza cărora se apreciază anatomia arborelui coronarian și se identifică eventuale îngustări/blocaje responsabile de simptomatologia pacientului. Aceste imagini se tranferă apoi într-o bază de date și ulterior pe suport digital, o copie a diagnosticului angiografic fiind înmânată pacientului la sfârșitul procedurii
  • la sfarșitul investigației, teaca este extrasă și pacientului i se aplică fie compresie manuală și pansament compresiv, fie dispozitiv de închidere (Exo-seal, TR band) ceea ce permite mobilizarea precoce a pacientului (la 2 ore după procedura efectuata la nivelul încheieturii mâinii (radial), la 4 ore după procedurile efectuate la nivel inghinal (femural) și la care hemostaza se realizează cu un dispozitiv special de închidere vasculară, respectiv 8-12 ore după procedurile efectuate femural și cu hemostază manuală).

Coronarografia. Recomandări și indicații

Indicaţia de efectuare a acestei investigaţii este stabilită de comun acord între cardiolog şi cardiologul intervenţionist care va efectua procedura în condiţii de spitalizare. Acest acord vine în baza indicaţiilor universal recunoscute în ghidurile de bună practică şi trebuie să aibă mai multe beneficii decât riscurile potenţiale ale procedurii.

Datorită caracterului său invaziv şi al riscurilor procedurale coronarografia este ultima procedură diagnostică la care se apelează şi necesită mai întâi efectuarea altor probe neinvazive (ECG de repaus şi cea de efort, ecocardiografia simplă sau cea de stress farmacologic, scintigrafia miocardică, angio-CT coronarian sau rezonanţa magnetică miocardică).

Indicațiile adaptate fiecărui tip medical sunt detaliate în continuare:

Cardiopatia ischemică

Este cea mai importantă şi cea mai frecventă situaţie în care această procedură este indicată.
-de urgenţă: în formele cele mai grave, cum sunt sindroamele coronariene acute (infarctul miocardic acut-STEMI/NSTEMI, angina pectorală instabilă), este necesară efectuarea urgentă a coronarografiei pentru deschiderea promptă a vasului blocat cu cheag.
-electivă: durere toracică (angină pectorală) persistentă în pofida tratamentului medicamentos maximal.

Insuficienţa cardiacă nou aparută
-pentru a evidentia eventualele stenoze ale arterelor coronare.

Preoperator
Altă situaţie în care este indicată coronarografia este cea de evaluare a unor boli de inimă care se pot asocia cu cardiopatia ischemică. De exemplu pacienţii vârstnici care dezvoltă boli ale supapelor cardiace cu indicaţie de înlocuire valvulară chirurgicală, necesită evaluarea situaţiei vaselor inimii prin coronarografie înainte de intervenţia chirurgicală corectivă. În cazul în care se descoperă stenoze coronare în asociere cu boala valvulară chirurgul va putea repara concomitent si valva bolnavă şi vasele îngustate în timpul aceleiaşi proceduri operatorii.

Lipotimii, sincope (leșinuri sau pierderi ale stării de conștiență)
– la pacienți cu factori de risc cardiovasculari: hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, diabet zaharat
tulburările severe de ritm cardiac, care au uneori drept cauză cardiopatia ischemică. Unii pacienţi cu fibrilaţie atrială sau tahicardie ventriculară sau după un episod de moarte cardiacă subită resuscitată necesită efectuarea unei coronarografii.

Concluzii

Coronarografia este investigația Gold standard de diagnostic a bolii coronariene, dar prezintă și riscuri, fiind o investigație invazivă, care presupune acces direct la vasele coronariene. Riscul de complicații la procedura diagnostică este redus (1-2 %), cele mai frecvente fiind cele de abord echimoză, hematomul, iar sistemic cele mai frecvente fiind reacția vagală, aritmiile.

[Total: 1    Average: 5/5]
DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInEmail this to someone