Cardiostimularea electrică temporară transvenoasă

Cardiostimularea electrică temporară transvenoasă reprezintă procedura de urgență ce se adresează pacienților cu bradidisritmii severe (un ritm cardiac foarte lent care pune viața în pericol prin iminența unui stop cardiac). Acești pacienți sunt de multe ori aduși de serviciul de Ambulanță sedați cu stimulare electrică transtoracică.

În cel mai scurt timp pacientul este transportat în laboratorul de angiografie și cateterism cardiac, serviciul nostru asigurând un medic de gardă permanent pentru astfel de urgențe.

Etapele procedurii

În continuare pașii procedurii sunt după cum urmează:

Se stabilește în funcție de particularitățile cazului un abord venos central (variantele fiind vena femurală, vena jugulară internă sau vena subclaviculară).
Se realizează antisepsia zonei respective și se acoperă pacientul cu un câmp steril.
Se puncționează vena și se plasează o teacă (un tub scurt care va permite ulterior introducerea și manipularea electrodului de stimulare).
Sub ghidaj radiologic se plasează un electrod de stimulare la nivelul ventriculului drept.
Se conectează electrodul la un stimulator extern (un aparat care livrează impulsuri electrice inimii cu caracteristici programabile, care ajungând la miocard prin intermediul electrodului determină contracția cardiacă).
Se testează intraprocedural parametrii de detecție și stimulare.
Ulterior, dacă aceștia sunt în limite normale se fixează ansamblul teacă-electrod la tegument cu un fir de sutură și se pansează steril.

Pacientul este transferat apoi la secția de terapie intensivă cardiacă unde îi vor fi monitorizate permanent funcțiile vitale (frecvența cardiacă, tensiunea arterială, saturația arterială în oxigen). În paralel continuă investigațiile de laborator și imagistice pentru a stabili o potențială cauză a acestei tulburări de ritm.

Cardiostimularea electrică temporară este menținută un timp cât mai scurt posibil, până la efectuarea cardiostimulării permanente sau până la corectarea factorilor reversibili ce au condus la această situație, moment care duce de obicei la reluarea ritmului normal al cordului.

Avantaje și riscuri

Complicațiile procedurii pot apărea la locul de puncție venoasă (hematom, fistulă arteriovenoasă, tromboză venoasă, hemoragie) sau la nivel cardiac (cea mai severă fiind perforația ventriculului drept, care însă rareori duce la tamponadă cardiacă și necesitatea drenajului percutan sau chirurgical), precum și infecția în cazurile rare în care stimularea externă transvenoasă este menținută pentru un timp mai îndelungat.

Cu toate acestea, datorită caracterului de urgență extremă a patologiei pentru care se realizează, complicațiile sunt cu mult depășite de beneficiile procedurii.