Anevrismul aortei
Anevrismul reprezintă o dilatare ireversibilă şi permanentă a unui vas de sânge cu cel puţin 50% faţă de dimensiunea normală.
Anevrismul reprezintă o dilatare ireversibilă și permanentă a unui vas de sânge cu cel puțin 50% față de dimensiunea normală. Anevrismele de aortă se clasifică în anevrisme abdominale (majoritatea) și anevrisme toracice.
Cauze
Anevrismul este cauzat de o degradare a structurilor elastice ale peretelui arterial, care conduce la o scădere a rezistenței acestuia la presiunea sângelui circulant și astfel la dilatare. Cauzele acestei degradări sunt variate: boala aterosclerotică, fumatul, hipertensiunea arterială, bronhopneumopatia obstructivă cronică, dislipidemia, dar și boli inflamatorii sistemice, boli de țesut conjunctiv, infecții și traumatisme.
Un diametru considerat normal al aortei abdominale este de aproximativ 2 cm. Acesta crește odată cu înaintarea în vârstă. Anevrismul abdominal este definit ca un diametru al aortei mai mare sau egal cu 3 cm. Marea majoritate a anevrismelor abdominale au originea sub emergența arterelor renale.
Anevrismele mari sunt precedate de o lungă perioadă de creștere asimptomatică în diametru. Cu cât este mai mare diametrul, cu atât este mai accentuată rata de creștere și cu atât este mai mare riscul de ruptură.
Simptomatologia
- Marea majoritate a anevrismelor necomplicate sunt asimptomatice, fiind descoperite incidental radiologic, ecografic sau tomografic.
- Pacientul poate resimți durere în abdomen, lombă sau inghinal în cazul anevrismelor mari care comprimă structurile din vecinătate.
- Dacă se formează cheaguri de sânge în interiorul anevrismului acestea pot fi preluate în torentul sanguin și pot crea blocaje vasculare cel mai frecvent la nivelul membrelor inferioare.
- În cazul complicației cea mai de temut a anevrismului – ruptura, apare o durere intensă abdominală însoțită de semnele de șoc hemoragic, care merg până la hipotensiune severă și pierderea stării de conștiență.
Diagnosticul
Diagnosticul de acuratețe al anevrismelor de aortă se face utilizând computer-tomografia (CT) sau rezonanța magnetică nucleară (RMN), capabile să descrie cu foarte mare precizie anatomia anevrismului și permit planificarea intervenției.
Tratamentul de reparare a anevrismului este luat de obicei în considerare când diametrul vasului depășește 5.5 cm, valoare dincolo de care riscul de ruptură crește extrem de mult.
Până nu demult chirurgia clasică era singura opțiune terapeutică. Însă, odată cu dezvoltarea accelerată a metodelor endovasculare, acestea au devenit între timp prima linie de tratament.
Finalitatea procedurii endovasculare este de a acoperi întregul anevrism cu o proteză specială numită stent-graft care se introduce prin interiorul arterei.
[Total: 2 Average: 4.5/5]
Distribuie
